- caries cari·es n
- ['kɛərɪiːz]
Dentistry carie f
English-Italian dictionary. 2013.
caries cari·es n
Look at other dictionaries:
cari(o)- — [L. caries rottenness] a combining form denoting relationship to caries … Medical dictionary
carie — [ kari ] n. f. • 1537; lat. caries « pourriture » 1 ♦ Méd. Destruction progressive des tissus osseux. ⇒ ostéite. Carie sèche, sans suppuration. Cour. Carie (dentaire) : lésion qui détruit l émail et l ivoire de la dent et évolue vers l intérieur … Encyclopédie Universelle
car — CAR1, cari, s.m. Nume dat mai multor specii de insecte mici dăunătoare, din ordinul coleopterelor, cu corpul păros şi cu picioarele scurte, care trăiesc în lemn şi se hrănesc cu acesta. – lat. carius (= caries). Trimis de valeriu, 30.10.2008.… … Dicționar Român
carie — CÁRIE, carii, s.f. 1. Leziune de natură microbiană sau chimică a dinţilor, a oaselor şi care, prin evoluţie, formează o cavitate. 2. Defect superficial al pieselor turnate, sub forma unor canale cu margini neregulate. – Din fr. carie, lat. caries … Dicționar Român
carious — cariosity /kair ee os i tee/, cariousness, n. /kair ee euhs/, adj. having caries, as teeth; decayed. [1520 30; < L cariosus decayed, rotten, equiv. to cari(es) CARIES + osus OUS] * * * … Universalium
cariogenic — cariogenicity /kair ee oh jeuh nis i tee/, n. /kair ee euh jen ik/, adj. conducive to the production or promotion of dental caries: the cariogenic factors in sweets. [CARI(ES) + O + GENIC] * * * … Universalium
